Redactor șef adjunct

Consilier științific – istoriografie muzicală și culturală

Constantin-Tufan Stan

c.tufan.stan@gmail.com

Constantin-Tufan Stan

c.tufan.stan@gmail.com

Constantin-Tufan Stan, este licenţiat al Conservatorului de Muzică Ciprian Porumbescu din Bucureşti, Facultatea de Muzică, Muzicologie, Compoziţie muzicală, secţia Pedagogie muzicală – pian (1981), cu lucrarea Particularităţi stilistice în creaţia camerală a compozitorului Nicolae Coman, având coordonator pe distinsa prof. univ. dr. Carmen Petra-Basacopol. Pe perioada anilor de studii a avut aprecieri deosebite din partea marilor muzicieni Victor Giuleanu, Victor Ceaikovski şi Marta Vlad, Nicolae Coman, Myriam Marbe, Liviu Brumariu, Octavian Lazăr Cosma, Vasile Iliuţ şi Grigore Constantinescu, Petre Crăciun, Constantin Romaşcanu Dan Buciu Cristina Rădulescu-Paşcu Alexandru Leahu, Aurel Stroe Nicolae Beloiu și lista personalităților nu s-ar opri aici. În 2008 obține cu distincția summa cum laude titlul științific de Doctor în muzicologie al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca cu teza Vocaţia muzicală a oraşului Lugoj. Monografie; conducător ştiinţific prof. univ. dr. Francisc László.

În prezent este doctorand al  Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea sub coordonarea reputatului prof. univ. dr. habil. Sorin-Domițian Șipoș. Constanti-Tufan-Stan este redactor la revista Actualitatea literară din Lugoj, redactor la Kryton, revistă de cultură din Madrid, Spania, coordonator de colecție (Ecce musica) la Editura Eurostampa Timișoara, redactor-șef adjunct al periodicului Cercetări și Studii. Etnomuzicologie, bizantinologie și etnologie, editat de Asociația pentru Cultura Bănățeană. Membru al Centrului de Studii Interdisciplinare Silviu Dragomir – Universitatea din Oradea – Universitatea de Stat din Moldova și membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Creații muzicologice și istoriografice. Volume de autor

  • Rapsodia din Belinţ, Editura Marineasa, Timişoara, 2003
  • Societatea Corală „Lira” din Lugoj, Editura Marineasa, Timişoara, 2005
  • Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale, Editura Tim, Reşiţa
  • Laurian Nicorescu. Compozitorul şi artistul liric, Editura Anthropos, Timişoara, 2008
  • Titus Olariu. Artistul şi epoca sa, Editura Anthropos, Timişoara, 2008
  • György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009
  • George Enescu în Banat, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009
  • De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu”. 1810-2010. 200 de ani de cânt coral românesc la Lugoj, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010.
  • Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul. Editura Eurostampa, Timişoara, 2010
  • Muzicieni din Banat, Editura Eurostampa, Timişoara, 2011
  • Mihail Bejan, autorul primei traduceri în limba română a „Cronicii notarului anonim al regelui Béla”, Editura Eurostampa, Timişoara, 2012
  • Vasile Ijac – părintele simfonismului bănăţean, Editura Eurostampa, Timişoara, 2013
  • Liviu Tempea. Pianistul-compozitor, Editura Eurostampa, Timişoara, 2015
  • George Enescu. Consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii, Editura Eurostampa, Timișoara, 2016
  • Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri, Editura Eurostampa, Timișoara
  • Banat. Miscellanea musicologica, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018
  • George Enescu. Consonanțe bănățene, Ediția a II-a, Editura Eurostampa, Timișoara, 2018
  • Eternul feminin. Particularități stilistice în creația vocală a lui Nicolae Coman, Editura Eurostampa, Timișoara, 2019
  • Victor Vlad Delamarina acuarelist, ediția a II-a, Editura Eurostampa, Timișoara, 2020
  • Bredicenii. Studii și articole, Cuvânt-înainte de Sorin Șipoș, Editura Eurostampa, Timișoara, 2021

Coautor

  • Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea, Editura Eurobit, Timişoara, 2006
  • Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009
  • Traian Grosavescu. Omul şi legenda, Editura Datagroup, Timişoara, 2015

Ediții critice

  • Corul din Chizătău, Ediţie îngrijită de Constantin-Tufan Stan, Editura Marineasa, Timişoara, 2004
  • Remus Taşcău – 40 de ani de activitate artistică în fruntea Corului „Ion Vidu” din Lugoj (1968-2008) (caiet aniversar), Editura Brumar, Timişoara, 2008
  • Sabin V. Drăgoi, Monografia muzicală a comunei Belinţ. 90 melodii cu texte culese, notate şi explicate / XXX Coruri aranjate şi armonizate după melodiile poporale culese, notate şi alese din comuna Belinţ, Ediţie anastatică îngrijită de Constantin-Tufan Stan, cu un studiu muzicologic al lui Constantin Catrina şi un studiu lingvistic de Simion Dănilă, Editura Eurostampa, Timişoara, 2012
  • Felician Brînzeu, Scrieri, Ediţie şi studiu introductiv de Constantin-Tufan Stan, cu o prefaţă de Pia Brînzeu, Editura Eurostampa, Timişoara, 2014
  • Victor Vlad Delamarina acuarelist, Ediţie îngrijită, prefaţă şi studiu introductiv de Constantin-Tufan Stan, Editura Eurostampa, Timişoara, 2014
  • Ioan Vidu, Creația literară, culegere de studii, articole, amintiri, discursuri, pamflete, eseuri întocmită de Viorel Cosma, Ediție adăugită și îngrijită de Constantin-Tufan Stan, Editura Eurostampa, Timișoara, 2019
  • Nicolae Brînzeu. Cugetări în presa anilor 1926-1948, editor: Sergiu Soica, prefață și note explicative: Constantin-T. Stan, Editura Triade, Timișoara, 2019
  • Corul din Chizătău. 1840-2020, Ediția a II-a revăzută și adăugită de Constantin-Tufan Stan, Cuvânt de întâmpinare de Valentina Sandu-Dediu, carte apărută cu binecuvântarea Înaltpreasfinției Sale Ioan Selejan, Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolitul Banatului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2020
  • Alexandru Racolţa, Poezii, Ediţie îngrijită şi prefaţă de Constantin-Tufan Stan, cu un portret literar de Gheorghe Alexandru Iancovici, Editura Eurostampa, Lugoj, 2022.

Studii în volume colective

  • Ioachim Perian, proeminentă personalitate a muzicii corale bănăţene, în volumul Vi-l prezentăm pe Ioachim Perian, Editura Timpul, Reşiţa, 2004, p. 13-20
  • Muzicieni români bănăţeni de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Sofia Vlad-Rădulescu; Ştefan Perianu, un compozitor bănăţean uitat, în volumul Oameni de seamă ai Banatului, Simpozion Timişoara, 17 aprilie 2004, Editura Augusta, Timişoara, şi Editura Tibiscus, Uzdin (Serbia şi Muntenegru), 2005, p. 156-164 şi 174-176
  • Soprana Virginia Şepeţian şi baritonul Titus Olariu, doi solişti români din Banat pe mari scene lirice din Europa, în volumul Muzica – dialog intercultural. Confluenţe muzicale interculturale în Banat. Musik als interkultureller Dialog. Das Banat als euroregionaler Klangraum, Kongressbericht Timişoara, 23-25.09.2005, Organizator: Societatea Filarmonică din Timişoara, Editor coordonator/Herausgegeben von Franz Metz, Edition Musik Südost, München, 2005, p. 90-100
  • Cântarea corală pentru copii şi tineret – Funcţii, deziderate şi perspective, în volumul Tibiscum. Studii şi comunicări de etnomuzicologie, XIII, volum omagial editat de Muzeul Judeţean de Etnografie, Muzeul Regimentului de Graniţă Caransebeş şi Episcopia Ortodoxă Caransebeş, Ediţie îngrijită de prof. univ. dr. Dumitru Jompan, dr. Nicoleta Gumă şi pr. Daniel Alic, Caransebeş, 2007, p. 70-73
  • George Enescu – itinerare artistice bănăţene. Recitalurile violonistice susţinute la Lugoj (1912-1943), în volumul Festivalul Internaţional „George Enescu”. Simpozionul Internaţional de Muzicologie „George Enescu din perspectivă contemporană”, Bucureşti, 9-11.09.2005, Ediţie coordonată de Laura Manolache şi Liliana Bîrnat, Editura Muzicală, Bucureşti, 2006, p. 359-378
  • Enescu in the Consciousness of the People from Banat – The Reflection of George Enescu’s International Artistic Success in the Press of Banat / Enescu în conştiinţa bănăţenilor – reflectarea succeselor artistice internaţionale în presa din Banat, în Union of Composers and Musicologists of Romania, “George Enescu” National Museum, Artexim, “George Enescu” International Musicology Symposium, George Enescu from a contemporary perspective. Aesthetic and stylistic considerations, Bucharest, September 5-8, 2007, The Cantacuzino Palace Hall, Co-ordinators: Laura Manolache [and] Camelia Sârbu, Editura Muzicală, Bucureşti, 2009, p. 330-337
  • Enescu’s Concerts in Timişoara and Arad, as per Comments in the Romanian Media, în Union of Composers and Musicologists of Romania, “George Enescu” National Museum, National University of Music Bucharest, Artexim, “George Enescu” International Musicology Symposium 2009, Editura Muzicală, Bucureşti, p. 431-470
  • Liviu Tempea, pianistul-compozitor, în Lucrări de muzicologie, vol. XXV, nr. 1, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2010, p. 75-90 (ISSN: 1222-894X), şi în vol. Constantin Catrina – 80 de ani, editat de Centrul European de Studii Covasna – Harghita, coordonator: dr. Ioan Lăcătuşu, Ediţie îngrijită de Cornelia Catrina, Editura Eurocarpatica, Braşov, Editura Mecatrin, Sfântu Gheorghe, 2013, p. 195-208
  • “George Enescu” National Awards for Banat Region Composers, în Romanian Composers and Musicologists Society, Proceedings of the “George Enescu” International Musicology Symposium, Bucharest 2011, “George Enescu from knowledge to recognition”, Edited by prof. dr. Mihai Cosma, vol. 2, Editura Muzicală, Bucureşti, 2011, p. 101-109
  • Aurel C. Popovici-Racoviţă, preotul-compozitor şi profesorul, în vol. Lizica Mihuţ, George Enescu şi Aradul, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012, p. 323-333
  • Felician Brînzeu – vocaţia şi charisma unui profesor de limba şi literatura română, în vol. Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu” Lugoj. 175 de ani. 1837-2012. Volum aniversar, coordonatori: prof. dr. Mihaela Bînă, prof. dr. Sofronie Mureşan, Editura Nagard, Lugoj, 2013, p. 110-128
  • Receptarea creaţiei lui Ciprian Porumbescu în Banat, în vol. Ciprian Porumbescu necunoscut, Festivalul European al Artelor „Ciprian Porumbescu”, Ediţia a III-a 2013, Editura Lidana, Suceava, 2013, p. 27-36
  • Iraclie Porumbescu – dr. George Dobrin: dialoguri epistolare inedite. Receptarea creaţiei lui Ciprian Porumbescu în spaţiul cultural bănăţean, în vol. Istorie şi Cultură în Banat, Giroc, 1-3 noiembrie 2012. Cultură, coordonator: Ioan David, cuvânt introductiv de Crişu Dascălu, Editura Brumar, Timişoara, 2013, p. 163-171
  • Preludiu aniversar (Constantin Catrina), în vol. Constantin Catrina – 80 de ani, editat de Centrul European de Studii Covasna – Harghita, coordonator: dr. Ioan Lăcătuşu, Ediţie îngrijită de Cornelia Catrina, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, Editura Mecatrin, Braşov, 2013, p. 109-110
  • Problematica prelucrării folclorului. Marginalii la un proces de plagiat muzical. „Bobocele şi inele” (variantele lui Ioan Vidu şi Augustin Bena), în vol. Ghidul iubitorilor de folclor, 3/2013, Editura Lidana, Suceava, 2013, p. 187-198, editat de Centrul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
  • Conductor George Pavel and the Presence of the Musicians from Cluj in Banat after the Vienna Diktat, în Lucrări de muzicologie, vol. XXVIII, nr. 1, Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2013, p. 92-105
  • Ion Vidu, „omul celor mai dulci cântări româneşti”. Actualitatea unui clasic al muzicii corale româneşti bănăţene – 150 de ani de la naştere, în vol. Istorie şi cultură în Banat, Editura Waldpress, Timişoara, 2014, p. 483-534
  • Anişoara Odeanu şi universul muzicii bănăţene, în „Revista de studii banatice” (Academia Română, Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”), anul III – 2012, nr. 2 (iulie-decembrie), Editura Academiei Române, 2013, p. 201-206
  • George Enescu and the “mioritic space” of Banat, în vol. Proceedings of the “George Enescu” International Musicology Symposium, Bucharest, Romania, September 3-4, 2015, Editura Muzicală, Bucureşti, 2015, p. 62-72
  • Vasile Ijac şi tribulaţiile folclorului românesc în „obsedantul deceniu”, în vol. Componistica românească de valorificare a folclorului de la Ciprian Porumbescu până în zilele noastre, editat de Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina – Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, sub egida Festivalului European al Artelor „Ciprian Porumbescu”, Ediţia a V-a, 2015, Editura Lidana, Suceava, 2015, p. 90-94
  • „Pro memoria”, cel mai vechi document (1851) care atestă existenţa Corului din Chizătău, în vol. Banat – Europa: istorie şi cultură, Editura Mirton, Timişoara, 2015, p. 189-200
  • Folcloriști bănățeni, în vol. Ghidul iubitorilor de folclor, 6/2016, Editura Lidana, Suceava, 2016, p. 154-173, editat de Centrul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
  • Parlamentari români de odinioară. Alexandru Mocioni și Eugen Mocioni – avocați, politicieni și muzicieni, în vol. Banat – Europa: istorie și cultură, Maison d’édition Jate Press, Szeged, Ungaria, 2017, p. 165-173
  • George Enescu and the Multi-Ethnic Cultural Space of Timișoara, în vol. Proceedings of the George Enescu International Musicology Symposium, Bucharest, 2017, Editura Muzicală, București, 2017, p. 97-101
  • Felician Brînzeu – un filolog lugojean la Istanbul, în vol. Unitatea limbii și culturii române. Lucrările prezentate la Congresul Internațional al Culturii Române, Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Ediția I, Timișoara, 2018, Editura Academiei Române, București, Editura David Press Print, Timișoara, 2018, p. 859-872
  • Lucian Blaga – o variantă inedită a poemului „Întoarcere”, în vol. In honorem magistri Simion Dănilă. 75, Societatea Enciclopedică a Banatului, David Press Print, Timișoara, 2018, p. 485-487
  • Aurel C. Popovici-Racoviță, compozitorul uitat al Aradului, în vol. Analele Aradului, IV, 4, 2018, supliment, 100 de ani de la Marea Unire, Asociația Națională Arădeană, Colecția „Astra arădeană” – 1863, Vasile Goldiș University Press, Arad, 2018, p. 433-440
  • La aniversară. Dumitru Jompan – contemporanul cu aură legendară coborât dintr-un tărâm de poveste și György Ligeti și varianta belințeană a baladei „Miorița”, în vol. Dumitru Jompan. Un muzician bănățean octogenar, Caransebeș, 2018, p. 5-6 și 13-16
  • Corul din Chizătău, simbol identitar al spațiului cultural românesc, în vol. Centenarul Banatului. 1919-2019, Editura Academiei Române, David Press Print, Timișoara, 2019, p. 583-589
  • Mihail Bejan și Ruga de la Lugoj, în vol. In honorem magistri Ioan Hațegan. 70, Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, David Press Print, Timișoara, 2019, p. 315-331
  • George Enescu la Arad, în vol. Proceedings of the George Enescu International Musicology Symposium, Bucharest, 2019, Editura Muzicală, București, 2019, p. 262-267
  • Mihail Bejan, the first Romanian Translator of the Chronicle of King Béla’s Anonymous Notary, în Analele Universității din Oradea, Fascicola Istorie – Arheologie, Tom XXVIII, Editura Universității din Oradea, 2018, p. 97-114
  • Nicolae Ursu, maestru al folcloristice și creației corale românești, în Cercetări și studii. Etno-muzicologie, bizantinologie și etnologie, 3 (1/2021), Editura Eurostampa, Timișoara, 2021, p. 7-16
  • Lucian Blaga – o variantă inedită a poemului „Întoarcere”, în vol. Simion Todorescu. La borna 75, Ediție îngrijită de Constantin-T. Stan, Editura Eurostampa, Timișoara, 2021, p. 138-140
  • Coriolan Brediceanu – „Leul” comitatului Caraș-Severin: propunerea pentru revocarea ordinului de dizolvare a Partidului Național Român și a Comitetului Național Român, în vol. Restituiri bănățene, VIII, Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Lugoj, Editura Eurostampa, Timișoara, 2020, p. 327-336
  • Coriolan Brediceanu – slujitor la altarul aspirațiilor românilor bănățeni și ardeleni, în vol. Restituiri bănățene, IX, Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Lugoj, Editura Eurostampa, Timișoara, 2021, p. 347-370
  • Francisc László – un deceniu de la „marea trecere”. Omagiul unui fost doctorand, în vol. Școala muzicologică Francisc László. Lecții perene și mărturii, Ediție coordonată de Elena Maria Șorban, Editura Muzicală, București, 2020, p. 206-212
  • Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai… Balada Miorița, varianta din comuna Belinț, în vol. Cercetări și studii. Etnomuzicologie, bizantinologie și etnologie, Asociația pentru Cultură Bănățeană, Nr. 4 (2/2021), Editura Eurostampa, Timișoara, 2021, p. 111-116
  • Aurel C. Popovici-Racoviță – personalitate accentuată a vieții muzicale bănățene și arădene și George Enescu pe scenele de concert arădene, în vol. Analele Aradului, Colecția „Astra Arădeană – 1863”, anul VII, nr. 7, 2021, Asociația Națională Arădeană pentru Cultura Poporului Român, Arad, p. 139-164
  • George Enescu la Oradea. Prima audiție absolută a Sonatei a III-a pentru pian și vioară „în caracter popular românesc”, în vol. Proceedings of the George Enescu International Musicology Symposium, Romanian Composers and Musicologists Society, Bucharest, Editura Muzicală, București, 2021
  • The Presence of Maestro George Enescu in Oradea. First Audition of The 3rd Sonata for Piano and Violin “In Romanian Folk Character”, în Proceedings of the “George Enescu” International Musicology Symposium, 20th Edition, Bucharest, Romania, September 20-21, Editura Muzicală & Editura UNMB, Bucharest, 2021, p. 155-166
  • Magistru și discipol. Gheorghe Alexandru Iancovici și Felician Brînzeu, carismaticul său magistru de la Liceul „Coriolan Brediceanu”, în lumina duioaselor amintiri; Paul Constantinescu și experiența sa pedagogică lugojeană, în vol. Liceul Teoretic „Coriolan Brediceanu” Lugoj. 1837-2022, 185 de ani. Arc peste timp, volum omagial, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2022, p. 147-153, respectiv 155-160
  • Ioan Vidu – făuritor cu lira al Marii Uniri, în vol. Duh și Adevăr. Lucrările Simpozionului „Centenarul bănățean. Un secol de administrație românească la fruntariile României”, 27-29 iulie 2019, Editura Presa Universiutară Clujeană – Editura Partoș, 2019, p. 156-187
  • Un burg bănățean din perspectivă imagologică: Lugoj în viziunea unor călători străini în secolele XVIII-XIX, în vol. Istorie locală și istorie națională în context european, Editura Muzeului „Țării Crișurilorˮ, Oradea, 2022, p. 74-105
  • Mihail Bejan, the First Romanian Translator of Chronicle of King Béla’s Anonymus Notary, în vol. Teme și metode de cercetare în istorie și filologie, coordonatori: Sorin Șipoș, Gabriel Moisa, Dan Octavian Cepraga, Laura Ardelean, Criterion Editrice, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Milano – Cluj-Napoca, 2022, p. 177-193
  • Silviu Dragomir: o restitutio din documentaristica medievală. O plângere a sătenilor din Gruni, districtul Lugoj, în anul 1729, adresată administrației Banatului Timișean, în vol. Societate, cultură, demografie. Omagiu profesorului Corneliu Pădurean la împlinirea vârstei de 70 de ani, coordonatori: Ioan Bolovan, Doru Sinaci, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, p. 171-183
  • Vasile Ijac și viața muzicală clujeană în interbelic, în Lucrări de muzicologie, Cluj-Napoca, XXXV/2, 2020, p. 69-78

Premii și distincții

  • Cetăţean de Onoare al comunei Belinţ, jud. Timiş, „pentru elaborarea cărţilor Rapsodia din Belinţ şi Corul din Chizătău, prin care a dus faima mişcării corale din comuna noastră în toată ţara şi peste hotarele ei” (2006)
  • Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa, jud. Caraş-Severin, „pentru merite deosebite în creşterea prestigiului şi renumelui oraşului Bocşa” (2009)
  • Premiul I la Concursul Naţional de Creaţie din cadrul Festivalului Naţional Cântarea României, Bucureşti, 1983, pentru Voroneţ, cor mixt, pe versuri de Constanţa Buzea, publicat în vol. Cântece patriotice, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986, p. 21-24
  • Premiul IV la Concursul Naţional de Creaţie din cadrul Festivalului Naţional Cântarea României, Bucureşti, 1985, pentru Doină şi iar doină, cor mixt, pe versuri de Vasile Voiculescu
  • Premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2009 (Bucureşti, 5 martie 2010), pentru volumele György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală (Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009) şi Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice (Editura Eurostampa, Timişoara, 2009)
  • Medalia Centenar, atribuită, în 21 noiembrie 2018, de Primăria Arad, Consiliul Județean Arad, Centrul Municipal de Cultură Arad și Biblioteca Județeană Alexandru D. Xenopol Arad, cu prilejul jubileului centenar al Marii Uniri
  • Diploma și Trofeul de Excelență „pentru contribuția adusă la dezvoltarea municipiului Lugoj în domeniul Cultură”, atribuite, în 7 decembrie 2018, de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Lugoj și Fundația Europeană „Drăgan” în parteneriat cu săptămânalul „Redeșteptarea”
  • Premiul „Pro Cultura Timisiensis 2018” „pentru merite deosebite în promovarea culturii în județul Timiș”, acordat, în 11 decembrie 2018, de Consiliul Județean Timiș și Mitropolia Banatului.