Adrian Călin BOBA: CÂNTAREA BISERICEASCĂ ÎN SERBIA MODERNĂ, SEC. XIX-XX

DOI: xxxxxxxxx

Cuvinte cheie: cântarea ortodoxă; muzicologie; transmitere orală; muzica sârbească;

Rezumat:
Cântarea ortodoxă la unison, mai mult sau mai puțin cultivată în variante „naționale” similare în Grecia, Bulgaria, România și Serbia, a fost de multă vreme integrată nejustificat în domeniul muzicologiei istorice. Este o muzică vocală care, în ciuda regulilor liturgice precis reglementate, s-a format și cultivat încă din primele secole ale creștinismului și de-a lungul istoriei, în principal după principiile tradiționale transmise oral. Ca și alte practici muzicale sacre, se caracterizează printr-un sistem poetic și muzical specific, greu de înțeles dacă nu participi activ la procesul de interpretare.

Referințe:
– Boba, A. C. ( 2020). Muzica bisericească sârbească din Banatul istoric, Timișoara, România: Editura Eurostampa, 63
– Boba, A. C. ( 2020). Muzica bisericească românească din Banatul istoric, Timișoara, România: , Ed. Eurostampa, 97
– Brie, M. (2004). Muzica bisericească la români până la sfârșitul sec. al XVIII-lea. Preliminarii, în ”Orizonturi teologice”, an V, nr. 2, Oradea, 2004, 89
– Demenescu, L. V. (2008). Unele consideraţii cu privire la originea şi evoluţia muzicii bisericeşti din Banat. Retrieved from: Studii de istorie a Banatului, Timișoara, România: Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 37
– Demenescu, L. V. (2009). Cântarea de strană bănăţeană în contextul istorico-geografic după secolul VII Retrieved from: Festivalul International de Film Documentar Turistic şi Religios „CARAIMANFEST”, Buşteni
– Firca, G. Muzica bănățeană de tradiție bizantină. Retrieved from crestinortodox.ro